Interacțiuni între regulatorii de creștere a plantelor
1. Auxine și Gibereline
Auxinele și giberelinele prezintă un efect sinergic în promovarea creșterii. Pulverizarea diferitelor plante cu o combinație de gibereline și auxine la concentrații adecvate favorizează alungirea tulpinii; efectul pulverizării auxinelor singure este mai puțin pronunțat decât cel al giberelinelor. Un amestec al celor două dă rezultate superioare.
Auxinele și giberelinele prezintă o relație antagonistă în ceea ce privește diferențierea de sex la castraveți. Acest antagonism este evident în primul rând în controlul sexului floral: auxinele promovează diferențierea florilor feminine, în timp ce giberelinele promovează diferențierea florilor masculine. De exemplu, dacă puieții de castraveți tratați cu auxine sunt tratați ulterior cu gibereline, efectul auxinelor poate fi anulat și invers.
2. Auxine și Citokinine
Efectul sinergic dintre auxine si citokinine se manifesta prin durata prelungita a activitatii citochininei atunci cand ambii hormoni sunt prezenti simultan. Citokininele pot îmbunătăți transportul polar al auxinelor, amplificând astfel activitatea auxinei.
Antagonismul dintre auxine si citokinine se observa in dezvoltarea mugurilor laterali la plantele dicotiledonate: citokininele favorizeaza dezvoltarea mugurilor laterali, in timp ce auxinele o inhiba. În ceea ce privește controlul dominanței apicale, un raport ridicat citochinină-auxină favorizează dezvoltarea laterală a mugurilor, în timp ce un raport scăzut menține dominanța apicală. Cu toate acestea, substanțe precum kinetina, zeatina și 6-BA pot inhiba efectele de stimulare a creșterii ale auxinelor.
3. Auxine și etilenă
Auxinele promovează sinteza etilenei prin îmbunătățirea activității etilen sintetazei; în consecință, concentrațiile mari de auxine inhibă creșterea. Etilena influențează auxinele prin inhibarea transportului lor polar și a biosintezei, precum și prin promovarea activității auxin oxidazei.
Nivelurile excesive de auxine induc producerea de etilenă; odată ce etilena indusă atinge un anumit prag, inhibă activitatea auxinei. Acest lucru demonstrează o relație de feedback între cele două și tocmai acest mecanism de „feedback” este cel care reglează creșterea adecvată a plantelor. 4. Gibereline și acid abscisic
Giberelinele și acidul abscisic prezintă o relație antagonistă: giberelinele pot rupe repausul mugurilor sau ale semințelor, în timp ce acidul abscisic promovează repausul. Ei au aceiași precursori biosintetici, dar sunt produși în condiții diferite.
Auxinele și giberelinele prezintă un efect sinergic în promovarea creșterii. Pulverizarea diferitelor plante cu o combinație de gibereline și auxine la concentrații adecvate favorizează alungirea tulpinii; efectul pulverizării auxinelor singure este mai puțin pronunțat decât cel al giberelinelor. Un amestec al celor două dă rezultate superioare.
Auxinele și giberelinele prezintă o relație antagonistă în ceea ce privește diferențierea de sex la castraveți. Acest antagonism este evident în primul rând în controlul sexului floral: auxinele promovează diferențierea florilor feminine, în timp ce giberelinele promovează diferențierea florilor masculine. De exemplu, dacă puieții de castraveți tratați cu auxine sunt tratați ulterior cu gibereline, efectul auxinelor poate fi anulat și invers.
2. Auxine și Citokinine
Efectul sinergic dintre auxine si citokinine se manifesta prin durata prelungita a activitatii citochininei atunci cand ambii hormoni sunt prezenti simultan. Citokininele pot îmbunătăți transportul polar al auxinelor, amplificând astfel activitatea auxinei.
Antagonismul dintre auxine si citokinine se observa in dezvoltarea mugurilor laterali la plantele dicotiledonate: citokininele favorizeaza dezvoltarea mugurilor laterali, in timp ce auxinele o inhiba. În ceea ce privește controlul dominanței apicale, un raport ridicat citochinină-auxină favorizează dezvoltarea laterală a mugurilor, în timp ce un raport scăzut menține dominanța apicală. Cu toate acestea, substanțe precum kinetina, zeatina și 6-BA pot inhiba efectele de stimulare a creșterii ale auxinelor.
3. Auxine și etilenă
Auxinele promovează sinteza etilenei prin îmbunătățirea activității etilen sintetazei; în consecință, concentrațiile mari de auxine inhibă creșterea. Etilena influențează auxinele prin inhibarea transportului lor polar și a biosintezei, precum și prin promovarea activității auxin oxidazei.
Nivelurile excesive de auxine induc producerea de etilenă; odată ce etilena indusă atinge un anumit prag, inhibă activitatea auxinei. Acest lucru demonstrează o relație de feedback între cele două și tocmai acest mecanism de „feedback” este cel care reglează creșterea adecvată a plantelor. 4. Gibereline și acid abscisic
Giberelinele și acidul abscisic prezintă o relație antagonistă: giberelinele pot rupe repausul mugurilor sau ale semințelor, în timp ce acidul abscisic promovează repausul. Ei au aceiași precursori biosintetici, dar sunt produși în condiții diferite.
